"Tu-i mama mă-sii, da!" 2

Continuare de la Tu-i-mama-ma-sii-da-1:

Și dacă ai fost consecvent cu tine însuți, ți-ai ascultat vocea interioară și ți-ai ales perechea simțind că "Fuck, yes, el/ea e!", oare ești sigur că vei fi fericit o viață întreagă? Că orice-ar fi, veți trăi în pace, înțelegere și iubire, până la adânci bătrâneți, ca-n povești? HABAR N-AM. Eu n-am zis "tu-i mama mă-sii, da!" când m-am măritat...

Cred însă că principiul ăsta al entuziasmului interior poate fi cu succes aplicat la ORICE alegere sau decizie, de la cele mai importante (ce meserie să ai, ce slujbă să accepți, ce casă să-ți cumperi) și până la cele mai banale, cum ar fi felul de mâncare comandat la restaurant sau filmul văzut la cinematograf. Adică să faci mereu numai ceea ce simți cu adevărat că-ți place, că te satisface, că-ți merge la suflet sau, cum zice englezul, listen to your gut. Ai încredere în instinctul tău și alege și cu mintea și cu inima și cu sufletul, indiferent despre ce ar fi vorba.

Cum viața e tare complicată și uneori ești nevoit să faci compromisuri, eu personal am mai învățat ceva: acceptă compromisul o dată ce l-ai facut. Nu te mai uita mereu în urmă cu regrete, spunându-ți că dacă făceai aia sau ailaltă era mai bine. Nici măcar nu poți ști daca e așa, pentru că orice pas făcut, te duce în altă parte. Așa că dacă ai ales, mergi pe drumul tău și încearcă să găsești în toate câte un mic motiv de fericire.

Cum ar fi o gogoașă cu ciocolată într-o zi de luni...